Lăsata sau lăsatul secului de Paști, Mardi Gras, Pancake Day, Carnavalul de la Veneția sau cel de la Rio (de la “carne levare” în latină, adică eliminarea cărnii) toate aceste sărbători marchează începutul postului Paștelui, dar au și fundamente pre-creștine de sărbătorire a noului an agrar, sărbătorit la echinocțiul de primăvară.

În Finlanda avem laskiainen (a nu fi confundat de locuitorii non-nativi cu laiskiainen!), și se sărbătorește cu laskiaispulla, o brioșă umplută cu dulceață și frișcă, supă de mazăre și mäenlasku, adică săniuș.

Mama brioșei finlandeze este suedeza semla (din latinescul simila – făină de grâu de calitate superioară), care a dat în finlandeză sämpylä. Semla se mănâncă tot în februarie, arată exact la fel și este umplută de preferință cu pastă de migdale și frișcă. În Suedia tradițional se servește într-un bol de lapte cald.

Lăsând la o parte etimologiile și originea tradițiilor, ce am făcut noi de laskiaissunnuntai, adică în duminica de lăsata secului? Hanna ne-a propus să urmăm tradiția finlandeză și să ne veselim cu laskiaispulla și săniuș în Sorsapuisto. Ideea s-a dovedit minunată, căci am avut parte o vreme de zile mari. Cam friguț (vreo minus 10) într-adevăr, dar așa de însorit de nu mai conteneam cu trasul în poză. Acum să spunem adevărul, soarele nu e vreo prezență marcantă a sezonului finlandez hibernal, care durează cam șase luni!

Copii au venit 9 bucăți, și au adus cu ei săniuțele și părinții aferenți, bineînțeles. Locul de joacă amenajat și două derdelușuri au fost scena acțiunilor, mici, mari și mijlocii ne-am bucurat din plin de aer, soare și alunecare. Iar în pauze ne-am încălzit cu suc fiebinte și brioșe calde, abia scoase din cuptor de Hanna, pe care le-am împănat la fața locului și după bunul plac cu dulceață de căpșuni și frișcă.

Mulțumim frumos tuturor participanților! Poate la anul sărbătorim lăsata secului à la roumaine, știți cumva care sunt tradițiile? După o sumară cercetare vă informez:

• în Muntenia, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru ca relațiile lor să rămână „dulci” și in timpul Postului Mare. Ipoteza de bază este deci că relațiile sunt dulci înainte de Lăsata secului.
• în unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvârșirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.
• în foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă si copiii și adolescenții. Se obișnuieste ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la aceasta activitate ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

Voi ce tradiții de lăsata secului ori săptămâna nebunilor cunoașteți? Ni le puteți împărtăși mai jos, în secțiunea de comentarii.