Anul acesta pe 24 iunie am continuat tradiția începută anul trecut de asociația noastră, adică ne-am alăturat comunității La Blouse Roumaine și am organizat un eveniment pe Facebook pentru Ziua De Sânziene, zi declarată acum trei ani și Ziua Universală a Iei. Mai jos câteva informații preluate de pe Agerpres (documentare Andreea Onogea).

Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este dedicată iubirii, fertilității și poftei de viață, fiind una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești prilejuite de solstițiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare. Corespunde sărbătorii finlandeze Juhannus.

Sânzienele sau Drăgaicele sunt personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie. De altfel, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar, iar în prezent sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeița silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele, în funcție de regiune.

Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât și în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici și obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate și dragoste.

În credința populară, floarea de Sânziană are nenumărate proprietăți magice. Din spicele de grâu și din alte șapte plante diferite, cum ar fi pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie și neapărat florile de Sânziană, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap în dansul denumit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeița agrară. Cununile sunt păstrate până în anul următor, agățate la ușa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porților, la pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii — grindină, inundație, furtună etc. De asemenea fetele obișnuiau să strângă flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă în noaptea dinaintea sărbătorii, pentru a-și visa ursitul.

Noaptea de Sânziene este magică, atunci se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Pentru aceasta, se fac practici de pomenire a morților numite Moșii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări și se dă de pomană la cimitir. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprind focuri (a se remarca similaritatea cu focurile aprinse în Finlanda de Juhannus), peste care aruncă substanțe puternic mirositoare, apoi se buciumă și se strigă în jurul lor.

Și cum ne putem imagina Sâzienele altfel decât în ie? Ia și-a păstrat și chiar multiplicat de-a lungul timpului valențele de unificator al românilor și continuator al tradițiilor românești, ba chiar a depășit granițele culturii noastre, fiind apreciată și sursă de inspirație și pentru alții. Pentru noi ea reprezintă legătura simbolică și concretă în același timp cu strămoșii și cu trecutul dar și o parte importantă a moștenirii pe care o lăsăm copiilor noștri.

Mai jos vedeți poze publicate în evenimentul Facebook de anul acesta.

Anul acesta La Blouse Roumaine au preluat una dintre pozele noastre pe pagina lor, cea de mai jos.

Poza a primit peste 3000 de aprecieri și peste 190 de distribuiri, iar comentariile ne-am încălzit inimile. Mulțumim tuturor participanților, iile le purtăm cu drag mult mai mult decât o zi pe an, dar pe 24 iunie e ziua când e musai să ne îmbrăcăm în ele oriunde ne-am afla!