Prima impresie pe care am avut-o când m-am mutat în Tampere a fost că sunt într-o stațiune de odihnă

Interviu cu Anca și Mircea Guină

Elenn Grațiela Știrbu

Invitații noștri de astăzi sunt Anca și Mircea Guină, un cuplu de români frumoși din Tampere, membri activi ai asociației nostre de prietenie Finlanda-România.

Elenn Grațiela: Anca, nu știu dacă ți-am spus, tu ești prima persoană de care am auzit acum mai bine de 11 ani în București când am anunțat la serviciu că o să mă mut în Tampere, Finlanda. O colegă de la Resurse Umane mi-a spus că o prietenă de-a ei locuiește acolo și e foarte bine. A ținut să precizeze că în Finlanda angajații sunt trimiși acasă să nu lucreze prea mult. În contextul în care noi lucram pe vremea aia și câte12 ore pe zi uneori și nimeni nu-și făcea probleme (eram chiar mulțumiți), afirmația ei ni s-a părut tuturor ciudată. Când și cum ați ajuns voi în Finlanda? Care au fost primele impresii?

Anca: Nu mi-ai dezvăluit pâna acum secretul acesta. Îmi amintesc că te-am întrebat dacă o știi pe Florentina (o prietenă cu care nu comunic foarte des dar care îmi este foarte dragă), însă nu știam că eu am fost prima ta referință. M-am mutat în Finlanda în aprile 2000, când mi-a fost eliberată viza cu drept de muncă. Aș zice că situația mea a fost ceva mai specială. Mircea venise in Finlanda la doctorat în 1999. O parte din colegii lui de la universitate tocmai înființaseră o firmă care producea laseri și aveau nevoie de cineva care să le dezvolte o bază de date. Știind că Mircea încerca să găsească posibilități de a mă aduce în Finlanda, s-au gândit să îmi dea o șansă să îi ajut la dezvoltarea firmei. Aveam zero experiență dar fostului meu șef îi plac provocările, așa că a hotărât să mă angajeze fără să mă cunoască personal, după 2-3 convorbiri telefonice. E clar că Mircea era garanția pentru mine, dar și așa era o decizie îndrăzneață. Firma respectivă a fost desființată după 3 luni, însă aceiași fondatori au înființat o altă firmă în care am fost primul angajat și cu care am crescut și ne-am dezvoltat împreună până în clipa de față. Și sper să și îmbătrânim împreună. Prima impresie pe care am avut-o când m-am mutat în Tampere a fost că sunt într-o stațiune de odihnă. După ce m-am mutat dintr-un București aglomerat, agitat, prea fierbinte vara și prea friguros iarna, când am ajuns în Tampere am crezut că sunt într-o vacanță permanentă. Mi-a fost teamă că o să mă plictisească viața liniștită de aici, dar din fericire nu a fost așa. La început mi-au lipsit prietenii și viața dintr-o metropolă, dar încet-încet am început să apreciez din ce în ce mai mult lipsa stresului cotidian, iar acum când ajung în Romania, până și agitația unui oraș de provincie mă obosește.

E.G.: Și cum vi se pare acum Finlanda, după 15 ani?

A.: Puțin diferită… mult mai deschisă la tot ce înseamnă import (de forță de muncă, de produse, de stil de viață etc.). Viața noastră nu mai este la fel de liniștită cum era acum 15 ani, dar nu din cauza faptului că s-ar fi schimbat Finlanda, ci pentru că acum, pe lângă îndatoririle legate de serviciu, avem și normă întreagă de părinți, 7 din 7, 24 din 24.

E.G.: Mircea, tu ești acum profesor la Universitatea Tehnică din Tampere și am tot văzut în ultima vreme articole în presă despre tine și echipa ta, despre importanța practică a cercetării voastre. Este vorba despre noi tipuri de lasere și nanotehnologie dacă nu mă înșel, ne-ai putea explica pe înțelesul tuturor cu ce vă ocupați și de ce ați ajuns vedete?

Aamulehti, 6 iulie 2014
Aamulehti, 6 iulie 2014

Mircea: Într-adevăr, am avut șansa să prind un « tren de dezvoltare profesională » foarte bun și actualmente conduc grupul de cercetare unde mi-am început activitatea ca și student la doctorat, acum aproape 16 ani. Pe scurt, domeniul nostru de cercetare se numește optoelectronică. În particular lucrăm cu tehnologii semiconductore care au aplicații în dezvoltarea laserelor, a celulelor solare de mare eficiență și a altor dispozitive optice, de exemplu cele utilizate în transferul de informații prin mediu de fibră optică. Nu suntem « vedete », sau cu siguranță nu ne considerăm așa, însă câteva din rezultatele noastre sunt recunoscute ca cele mai bune din lume în nișa lor. De exemplu, grupul nostru a realizat recent un laser cu emisie de lumină galbenă care poate avea utilizări foarte importante în tratamentele medicale. Faptul că încercăm să îmbinăm pe un termen cât mai scurt cercetarea fundamentală cu aplicațiile practice ne conferă o oarecare vizibilitate și în ceea ce privește recunoașterea în alte medii decât cele de cercetare.

High-brightness yellow lasers set for breakthroughs in medicine and spectroscopy. Source: Tampere University of Technology, Science Magazine
High-brightness yellow lasers set for breakthroughs in medicine and spectroscopy. Source: Tampere University of Technology, Science Magazine

E.G.: Știu de la soția ta că la voi nu se poate concepe un concediu din care să lipsească România, că acolo este locul unde-ți încarci bateriile. Ce reprezintă România pentru tine?

M.: Ar fi multe de spus despre România și cu ce mă atrage ea an de an, începând cu istoria, diversitatea naturii, nevoia de a a-ți redescoperi resorturile care îți marchează existența și felul de a fi etc. Dacă ar fi însă să sintetizez ce înseamnă România prin comparație cu Finlanda, aș spune că Finlanda este casa mea, locul unde mă simt împlinit și sigur, pe când România este casa sufletului meu.

Anca cu copiii la Voroneț
Anca cu copiii la Voroneț
Anca, Elina, Matias și Mircea la Sighișoara
Anca, Elina, Matias și Mircea la Sighișoara

E.G.: Știm cu toții că reputația României în Finlanda nu este una dintre cele mai bune pentru că în general în mass media nu se popularizează decât unele aspecte negative legate de țara noastră. Asociația nostră, pe lângă obiectivul de a oferi un cadru călduros de desfășurare românilor din Finlanda, își propune și să promoveze cultura și limba română în contextul finlandez. Cum credeți că am putea concret să facilităm răspândirea unei imagini mai optimiste despre România?

A.: Rețelele de socializare sunt in zilele noastre un canal foarte puternic de răspândire a informațiilor de orice fel. Evident, ne ajută să creștem interesul străinilor pentru Romania numai la nivel de individ, dar dacă fiecare prieten străin din rețeaua noastră transmite informația mai departe, numărul crește exponențial. Am fost suprinsă să văd de curând pe Facebook o poză din Iași distribuită de un prieten american care nu a vizitat România niciodată. Ma aștept ca îmbunătățirea imaginii României la nivel de societate să fie pe agenda fiecărei ambasade sau consulat.

M.: Eu m-aș referi și la o abordare individuală. În primul rând pentru a promova România trebuie să fii mândru că ești român sau măcar să înțelegi că România are multe lucruri frumoase despre care merită să vorbești. Din păcate am întâlnit români care evită să-și asume apartenența etnică în anumite medii din străinătate pentru a nu fi etichetați într-un mod mai puțin favorabil. Eroarea care se face în aceste cazuri este că nimeni nu te va respecta dacă tu însuți nu te respecți pentru ceea ce ești! Aici văd rolul asociațiilor de români din Finlanda, ca fiind pozitiv și pentru crearea unui cadru în care românii să-și poată redescoperi valorile, de altfel foarte ușor estompate de lucrurile negative care emerg cu o mai mare ușurință în media. Până la urmă este o chestiune de educație a felului în care ne prezentăm și sunt sigur că vor fi din ce în ce mai mulți cei care vor încerca să facă ceva concret pentru imaginea României în Finlanda. Desigur, la nivel oficial, România are nevoie de o reprezentare foarte bună și de continuitate. În acest sens sunt multe schimbări pozitive pe care le-am remarcat în ultimii doi ani, în special în ceea ce privește relația dintre Ambasada României din Helsinki și comunitățile de români din Finlanda. Sper ca acest trend să continue!

E.G.: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu care deschide seria noastră Oameni și povești de-aici de pe site. Vă promitem să continuăm cu povești frumoase.

comments powered by Disqus
Despre noi
Adresă:
Kulttuuritalo Laikku, Keskustori 4
33100 Tampere
tampereen.suomi.romania@gmail.com
Rekisterinumero: 190.094
Y-Tunnus: 2936142-4
Consiliu de conducere
Regulament
Contactați-ne